Oslo

Kos in Oslo.

Atipisem putin, iar cand am deschis ochii am ramas uimita si am inceput sa caut telefonul, ca sa incep sa filmez. Eram deasupra fiordului Oslo, era senin, iar privelistea minunata. Ne-am apropiat mai mult de sol si am observat cat de impadurita este aceasta tara. Din loc in loc contrastau cateva lacuri inghetate cu verdele inchis al brazilor.

Ca de obicei, nu a existat un control al pasapoartelor, asa ca am ajuns repejor la trenul care ducea la gara centrala din Oslo (am ales varianta normala, nu pe cel express, pentru ca era la jumatate de pret, adica 93 de coroane si ajungea in vreo 20min in oras – exista doar o statie intermediara). Gara este chiar langa Opera (in fata careia se afla si hotelul nostru), la intrarea in centrul orasului, in zona pietonala. Ne-am lasat bagajele la receptie, intrucat era prea devreme pentru check in si am iesit la plimbare.

Primul obiectiv a fost, evident, Opera. Este o cladire moderna, din sticla, care ofera o priveliste minunata.


Am mers apoi prin zona pietonala, unde din pacate sunt destul de multi cersetori. Desi aplicatia arata ca sunt -5 grade, fiind o zi senina, strazile si magazinele erai pline de oameni. M-am oprit in primul Zara care mi-a iesit in cale, in cautarea unui pulovar albastru oversize, pe care l-am cautat in ultima luna in 2 tari, dar nu l-am mai gasit. Din fericire  ma astepta ultima bucata masura S si, desi era la suprapret (cu vreo 50 lei mai scump decat in magazinele din Romania) nu am ezitat sa il cumpar.


Mi-am luat o cafea mare, pe care abia asteptam sa o beau si ne-am continuat plimbarea pe strazile decorate cu luminite, pana in piata de Craciun, de langa Parlament. Am dat o tura apoi ne-am cumparat cate o portie imensa de dulciuri, pe care le-am mancat pe o banca, in apropierea unor protestatari straini si intre timp am admirat caii imensi si bine ingrijiti ai politistilor calare. Am mers apoi spre palatul regal si pe toate stradutele care ne-au iesit in cale si ni s-au parut frumoase.

Pe la ora 14:30 incepe sa se intunece, iar la 15:30 era deja bezna.
Masa de pranz a parut mai degraba cina, pentru ca era intuneric de ceva timp, dar a fost super sanatoasa. Un sandvis cu o paine integrala foarte subtire, umplut cu avocado, pesto si mozarella. Iar de baut un smoothie din avocado, sfecla, mere si banane. Seara se lasa frigul, dar strazile sunt in continuare destul de animate, desi magazinele si unele cafenele se inchid pe la ora 18:00.
Am vizitat parcul Vigeland, cu sculpturile lui interesante si ne-am pierdut pe strazile lor minunate, cu cladiri elegante, extrem de curate si ingrijite, de parca tocmai ar fi fost renovate ieri.

Traficul este foarte linistit, masini putine. Am auzit ca se dau niste amenzi extrem de mari pentru depasirea vitezei, unii oameni alegand mai degraba sa stea la inchisoare vreo doua saptamani, oricum probabil majoritatea detinutilor sunt acolo pentru viteza in trafic. Si asa trec la urmatorul punc care mi-a placut.

Imi place ca, in ciuda cersetorilor imigranti din centru care sunt destul de multi si enervanti (unii te abordeaza in engleza, altii canta sau incearca sa vanda reviste sau pur si simplu stau pe trotuar si asteapta sa primeasca bani), orasul este foarte sigur. Este luminat, populat, nu vezi indivizi dubiosi si poti merge fara nicio grija chiar si pe stradutele laturalnice.

Oamenii sunt foarte civilizati, regulile se respecta (de exemplu asteptau la semafor culoarea verde, chiar daca pe strada nu se vedea nicio masina). In plus, mi s-au parut amabili si foarte frumosi – inalti, atletici, cu pielea neteda; nu cred ca mai e nevoie sa mentionez ca aproape toti oamenii care iti ies in cale sunt blonzi cu ochii albastri.

Vremea este rece, de iarna; pe timp de zi sunt in jur de -5/-8 grade, iar dupa apusul soarelui se raceste mai mult. Dar pentru ca nu batea vantul absolut deloc si nu era umezeala, nu ne-a deranjat absolut deloc si ne-am plimbat cu placere de dimineata pana tarziu.  Niste baieti sareau in apa rece si pareau sa fie destul de obisnuiti cu acest lucru (a doua zi, apa era deja inghetata).

Oslo a devenit noul meu oras preferat. Mi-ar placea sa ma intorc intr-o vara, sa profit de ziua lunga. Iar pe lista de to do se afla clar fiordurile din partea de vest. Daca Elvetia mi-a placut la nebunie, sunt sigura ca Norvegia se va afla cel putin la egalitate cu ea, pe primul loc in preferinte.

Publicitate