Summer 2018

27 septembrie 2018

Inca nu a rasarit soarele, dar este lumina si racoare. Stau pe balcon cu o cafea calda, din care ies aburi si ma gandesc cum sa redau cat mai bine toate sentimentele pe care mi le trezesc amintirile din aceasta vara. Imi place sa ma trezesc devreme; incerc sa-mi incep fiecare zi cu activitate fizica sau meditatie si sa nu verific telefonul pana spre pranz. In dimineata asta este racoare, chiar frigut, si acum deja zilele sunt mult mai scurte; luna septembrie a fost o prelungire a acestei veri care, pentru mine, a inceput acum sase luni. O vara plina de aventuri, momente memorabile si oameni minunati.

Everything in life has some kind of risk associated with it- even not doing anything. Everybody dies eventually in life, is more of a matter of how you lead your life to get there.

Alex Honnold

Una dintre experientele memorabile a fost saltul cu parasuta, pe care mi-l doream de ceva timp, dar abia in vara aceasta am reusit sa ma duc. Am sarit de la 4000 de metri, iar primele doua secunde in care cazi in gol sunt destul de ciudate. In urmatorul minut doar plutesti – este o senzatie de libertate, o senzatie intensa; vantul este destul de puternic si urechile se infunda instant, dar trecand peste asta este frumos si fun. In momentul in care se deschide parasuta, parca totul se opreste – este liniste totala, vantul nu se mai simte deloc si intraga lume pare nemiscata acolo jos de tot. Am facut cateva rotiri in aer si am admirat peisajul – intotdeauna mi-a placut sa privesc lumea de la inaltime, de pe acoperisurile cladirilor sau de pe varfurile muntilor, asa cum un spectator priveste scena unui teatru.

Tot vara asta am fost pentru prima data la climbing si a devenit una din activitatile mele preferate. Am invatat sa folosesc echipamentul si am urcat in jur de patru ore, ca apoi sa cobor aproximativ o ora in rappel. Cat timp am urcat mi s-a parut destul de usor, abia a doua zi am simtit febra musculara in tot corpul. Pe langa asta, de cate ori ajungeam intr-un punct in care nu mai stiam ce sa fac, trebuia sa gasesc de unsa singura o solutie – nu aveam decat doua variante: sa raman acolo sau sa continui sa urc.

Imi place la nebunie sa calatoresc, iar atunci cand o fac in compania unor oameni minunati, am parte de momente pe care le voi tine minte toata viata. Indiferent ca merg aici la mare sau la munte, ca vizitez alte tari, ca sunt city break-uri sau excursii mai lungi – calatoriile inseamna locuri noi, zile incepute inainte de rasarit, mic-dejunuri linistite, cafeaua bauta in timp ce privesc oamenii care trec pe strada, muuulta miscare, toate lucrurile funny de care rad cu prietenii, timp petrecut cu ai mei, buna dispozitie, inspiratie, apusuri superbe, plimbarile pe cal prin padure in serile calde de vara, traseele la munte, cunostinte noi, melodiile preferate auzite live si sentimentul pe care l-am avut atunci cand artistul preferat m-a aratat cu degetul spunand „Yes, you!” si am urcat langa el pe scena, inca o data, in fata a zeci de mii de oameni – sa cunosc si efectiv sa vorbesc cu omul pe care il admir cel mai mult in lume (n-o sa uit niciodata ca mi-a aratat ceva kind of personal pe telefonul lui – mind blowing).

In ultima perioada, am observat ca tot mai multi oameni adopta ideea cum ca fiecare din noi este special si ca trebuie doar sa avem rabdare, pentru ca lucrurile bune vor veni la noi mai devreme sau mai tarziu. Este o prostie – lucrurile bune se intampla celor care au visuri, isi seteaza obiective si lucreaza din greu pentru a si le indeplini. Sa faci tot posibilul zi de zi pentru a te apropia din ce in ce mai mult de ceea ce iti doresti, sa intelegi ca vei esua de multe ori pe drum, sa fii critic cu tine, dar nu prea dur si sa mergi inainte orice s-ar intampla. De cele mai multe ori obstacolele sau lucrurile de care iti era frica scot ce este mai bun din tine, te fac sa evoluezi, dau complexitate vietii.

Astazi este atat de simplu sa faci atatea, dar a devenit mult mai usor sa fii distrat de la ceea ce este cu adevarat important. Focuseaza-te, aminteste-ti mereu ca nimic nu „trebuie”, este vorba doar despre alegeri si prioritati, iar in primul rand tu esti cel care conteaza. Banii vin si se duc. Multi incearca sa faca prea tarziu ceea ce au omis la 20-30 de ani. Fa zilnic ceva ce iti place, in fiecare saptamana ceva important si in fiecare luna ceva amazing. Informeaza-te despre subiectele care te intereseaza, fa sport, gaseste-ti un hobby cat de mic la care sa lucrezi zilnic, traieste experiente noi si acorda timp (doar) oamenilor pe care ii placi; ia-ti un job care sa te entuziasmeze (sau macar sa nu iti displaca si sa nu te incurce) si acorda-ti timp sa te refaci, dormi cand esti obosit, relaxeaza-te. Asculta in primul rand de dorintele tale, nu de cerintele societatii. Nu are de ce sa iti fie frica de nimic, asa ca ar fi bine sa profiti de cat mai multe momente, sa te bucuri de toate lucrurile astea misto care te inconjoara.

Nu in ultimul rand accepta ca nu poti controla totul, dar continua sa lupti pentru lucrurile in care crezi. Eu cred cu tarie in libertatea oamenilor de a face orice atata timp cat actiunile lor nu ii ranesc pe ceilalti si nu ingradesc libertatea altora.

Publicitate

Navigare articole

← Milano

Berlin →